Cota redusă de TVA – o comedie în două acte….

VTM > Blog > Cota redusă de TVA – o comedie în două acte….

     Începem analiza modificărilor la Codul fiscal privind extinderea cotei reduse de T.V.A. la serviciile de restaurant şi catering, precum şi aşa-ziselor instrucţiuni de aplicare a acestei măsuri, reamintindu-vă bancul cu iepuraşul care dorea un tort.

     Se spune că un iepuraş a intrat într-o cofetărie şi a cerut un tort cu un iepuraş pe el. Neavând aşa ceva, vânzătoarea l-a rugat să vină în ziua următoare.

Atunci iepuraşul a cerut ca tortul să aibă un iepuraş, dar şi cu o floricică lângă el. 

  Şi, tot aşa, iepuraşul permanent nemulţumit, până la urmă a obţinut tortul mult dorit. Numai că atunci când tortul a fost gata şi după ce a plătit şi a primit bonul fiscal, iepuraşul, spre surprinderea  vânzătoarei, a cerut tacâmuri să-l servească în cofetărie. Întrebare: ce cotă de TVA trebuia să aplice vânzătoare pe bonul fiscal?  :))

    Cam aşa sună şi modificările la Codul fiscal aduse de ordonanţa de urgenţă prin care, începând cu 1 noiembrie se aplică cota redusă de T.V.A. (5%) pentru serviciile de restaurant şi catering, serviciile de cazare, activităţi sportive, distractive şi recreative.

    De parcă nu ne ajungeau controversele şi interpretările diverse ale acestei modificări legislative în zona definirii serviciilor de restaurant şi catering, că mai apar şi nişte instrucţiuni de aplicare a modificării (în stadiul de proiect, ce-i drept!), care, în afară faptului că nu lămuresc dilemele contabililor privind aplicarea cotei de TVA în mod corect, generează alte şi alte întrebări şi discuţii, dând o pâine bună (sau chiar un cozonac  :))) în prag de sărbători, consultanţilor fiscali.

     Concluzia care se desprinde din aceste instrucţiuni este faptul că decizia care se ia în ceea ce priveşte aplicarea cotei reduse de TVA pentru serviciile de restaurant, atunci când intervin şi livrări de alimente, trebuie să aibă la bază examinarea calitativă a întregii operațiuni, din care să reiasă dacă elementele de prestare de servicii care precedă și însoțesc livrarea alimentelor sunt sau nu preponderente.

      Astfel de elemente includ, fără a se limita la acestea:  furnizarea unui cadru adecvat care permite consumul alimentelor, servirea alimentelor, furnizarea/punerea la dispoziție de personal de servire, de bucătari sau de personal pentru curățenie, punerea la dispoziție a veselei sau a tacâmurilor, punerea la dispoziție a unui mobilier adecvat consumului alimentelor, cum sunt mesele și scaunele, curățarea sau debarasarea meselor, consultanță individuală privind alegerea alimentelor, consilierea clienților cu privire la compoziția și cantitatea mâncării pentru anumite evenimente.

    Important!!!Punerea la dispoziție a unor elemente de mobilier într-o zonă a cărei destinație principală nu este facilitarea consumului de alimente nu constituie un element de natură a conduce la încadrarea operațiunii drept prestare de servicii de restaurant.

    De asemenea, pentru încadrarea unei operaţiuni drept livrare de bunuri sau prestare de servicii de restaurant sau catering, nu contează codul CAEN al activităţii, ci serviciile conexe care permit consumul imediat al alimentelor sau al băuturilor nealcoolice (cu excepţia berii la draft).

     Pentru încadrarea operațiunii din perspectiva TVA este decisivă intenția exprimată de  client de a consuma alimente în acel loc sau nu.

    În situația persoanelor impozabile care oferă clienților atât servicii de restaurant, cât și livrări de alimente „la pachet”, pentru calificarea operațiunii drept livrare de alimente sau prestare de servicii de restaurant, este definitorie opțiunea clientului la momentul efectuării comenzii.

    Revenind la bancul nostru cu iepuraşul şi tortul, având în vedere cererea ultrasofisticata a iepuraşului privind modul în care trebuia ornat tortul respectiv, era mai mult decât evident pentru vânzătoare că intenţia sa este de a nu consuma tortul în cofetărie, ci de a-l lua acasă pentru a fi servit în compania prietenilor.

    Aşadar, vânzătoarea eliberează bonul fiscal cu cota de 9% (specifică livrărilor de alimente), bazându-se pe intenţia iepuraşului, pe opţiunea acestuia la momentul efectuării comenzii, dar surprinzător află observă că acesta se răzgândeşte şi vrea de fapt să-l servească în cadrul localului respectiv.

    Cum rămâne cu cota de TVA în funcţie de intenţia consumatorului????

    Se mai naşte o întrebare comică, anume aceea privind modul în care verifică inspectorul A.N.A.F. dacă o persoană a servit mâncarea în cadrul restaurantului (când se aplică cota de 5%) sau a servit-o în afara localului (situaţie în care trebuie să se aplice cota de 9%).

    O altă întrebare :ce cotă de TVA aplicăm atunci când pregătim mâncarea pentru a fi servită în cadrul restaurantului (exemplu: o porţie de mici cu cartofi prăjiţi), iar clientul o împachetează pentru a fi servită la domiciliu?

    Mă intreba o doamnă care conduce o mică afacere în catering de ce nu poate aplica cota de 5% atunci când livrează alimente la domiciliul unor clienţi. I-am răspuns că numai dacă respectivii clienţi ar organiza un eveniment şi firma de catering, pe lângă faptul că livrează alimentele şi băuturile nealcoolice, se ocupă şi de serviciile care să permită consumul respectivelor bunuri. În scopul încadrării unei operațiuni drept prestare de servicii de catering, mai multe combinații de operațiuni pot fi luate în considerare în funcție de dorințele clienților, de la simpla pregătire și livrare a felurilor de mâncare până la prestația completă, care cuprinde, în plus, punerea la dispoziție a veselei, a mobilierului, cum ar fi mese și scaune, prezentarea felurilor de mâncare, decorațiunile, punerea la dispoziție a personalului care se ocupă cu servirea și cu consilierea pentru alcătuirea meniului și, dacă este necesar, pentru alegerea băuturilor.

     După ce i-am explicat aceste condiţii, doamna m-a rugat să-i dau un exemplu mai simplu, concret, pentru că nu prea înţelege din teorie. Ca să împace şi capra şi varza, adică să livreze alimente şi băuturi nealcoolice, dar să permită şi consumul lor, i-am dat ca exemplu organizarea unei mese solicitată de un client cu ocazia unei pomeni. Ulterior, am constatat că nici acest răspuns nu este chiar corect, întrucât la pomeni se mai servesc şi băuturi alcoolice a căror cotă de TVA este  19% :))

    O altă prevedere hazlie din instrucţiunile emise de M.F.P. este reprezentată de menţionarea elementelor de prestare de servicii care însoțesc în mod normal o livrare de alimente și sunt accesorii acesteia, nefiind de natură a conduce la încadrarea operațiunilor ca prestări de servicii din punct de vedere al TVA, mai exact de elementele care trădează aplicarea eronată a cotei reduse de TVA, printre care: prezentarea alimentelor la raft, prepararea alimentelor, transportul alimentelor la destinația indicată de client, răcirea sau încălzirea alimentelor, ambalarea alimentelor, punerea la dispoziția clientului de tacâmuri de unică folosință, furnizarea de șervețele de hârtie, de muștar, ketchup, maioneză sau altele similare, furnizarea de cutii de gunoi, prezentarea generală a ofertei/meniului.

     Ce să înţelegem din asta, că inspectorii fiscali te verifică dacă ai aprovizionat în cantităţi mari tacâmuri de unică folosinţă sau şerveţele de hârtie, astfel încât să-ţi stabilească cota corectă de TVA ?? Şi dacă sunt clienţi care preferă să servească masa în cadrul restaurantului numai cu tacâmuri de unică folosinţă? Vor monitoriza caserolele cumpărate şi date în consum?

    Punerea la dispoziția clienților a unor elemente de mobilier rudimentar, cum ar fi o tejghea sau mesele de bar, care nu permit clienților să ia loc, nu constituie decât prestații minore, accesorii livrării de alimente, care nu sunt de natură să conducă la calificarea operațiunii drept prestare de servicii de restaurant.

    Cine stabileşte dacă mobilierul este sau nu rudimentar? Ne imaginăm foarte uşor ce abuzuri se pot face cu ocazia inspecţiilor fiscale, lăsând la aprecierea inspectorului dacă mobilierul afacerii corespunde sau nu prestării unor servicii de restaurant!!!

    In final, mă întreb de ce se face atâta vâlvă pentru o amărâtă de cotă de TVA care oricum nu va aduce nici un ban în plus în buzunarele consumatorilor, ştiut din experienţele anului 2015 faptul că reducerea cotei de TVA la noi nu aduce scăderea preţurilor la consumatori, ci umflarea profiturilor patronilor.

    De ce atâta îngrijorare dacă oricum lucrurile nu se schimbă în favoarea populaţiei, aşa cum ar trebui să se întâmple într-o economie de piaţă sănătoasă?

   Şi, până la urmă, iepuraşul ce cotă de T.V.A. plăteşte?… :))

Specialiștii noștri în fiscalitate și management financiar îți oferă consultanță fiscal bazată pe nevoile tale.